Invățăturile

Curios din fire, Pippin scotocește într-una toate colțurile țării, și cum găsește ceva frumos durat de bunii noștri, repede trimite trimite o telegramă către prietenii săi, să le noteze și aici ca să le aflați și voi. Că așa e Pippin... nu se poate bucura singur de asemenea minunății.

  • Blazonul

                Potrivit definiției din dicționar, blazonul este un ansamblu de semne convenționale care constituie emblema unui stat, a unei provincii, a unui oraș, a unei familii nobile, a unei bresle. Sinonime: armoarii, emblemă, stemă, armături, herb, marcă, pavăză, scut (-ul unei case princiare). În compoziția unui blazon nimic nu este întâmplător: forma, culorile și elementele folosite semnifică fiecare câte ceva și împreună alcătuiesc identitatea aparținătorului. Un blazon se făurește în baza unor reguli stabilite exact de știința și arta heraldicii. El este format din scut și ornamente exterioare. Scutul  are forme caracteristice bine definite; el poate fi împărțit în mai multe casete care poartă în ele simboluri figurative și simboluri…

  • Case tradiționale – evoluție

    Până la începutul secolului al XIX-lea locuințele aveau o singură cameră, foarte spațioasă, însă cu greu puteau fi numite case. Un colț din camera de locuit era ocupat de vatră, pe care se afla un cuptor făcut din lut. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, locuința începe să-și piardă înfățișarea sărăcăcioasă și crește în suprafață. De afară se intra în tindă, care era așezată în partea de apus (vest) a casei; în fundul tindei se afla o cameră mai mică, numită „cămară”, care servea ca bucătărie și cameră de locuit.Afară, în jurul pereților de răsărit (est), miazăzi (sud) sau apus (vest), se aflau prispe înalte de 0,5 m…

  • Cum să nu stricăm casele?

    Casele istorice sau tradiționale nu numai că sunt frumoase, dar au în structura lor materiale naturale (lemn, cărămidă, argilă, piatră) care contribuie mult la confortul din interior. O casă istorică nu are nevoie de izolație termică pentru că materialele din care este construită sunt ele însele termoizolatoare. Materialele naturale sunt într-o perfectă armonie cu mediul înconjurător și de aceea orice intruziune a unui element sintetic atrage după sine degradări. Spre exemplu: cimentul, vestit pentru durabilitatea lui, nelipsit din șantierele noi de construcții, atunci când este aplicat pe o casă construită cu materiale naturale devine o cămașă de forță în care casa se simte încorsetată și nu mai poate respira. Umiditatea…

  • Elemente decorative zoomorfe

    Spuneam că pe fațade există diferite tipuri de elemente decorative realizate din piatră, turnate în ipsos, modelate în lemn, obținute din ceramică ș.a. În funcție de epocă și stilul în care au fost creeate casele, elementele decorative diferă, fațadele fiind bogat decorate sau îmbrăcând o formă mai simplă. La fel și materialele din care au fost făcute elementele decorative au diferit în funcție de perioadă, stil, situația financiară a proprietarilor ș.a. În cele e urmează ne oprim asupra elementelor decorative zoomorfe – adică cu reprezentări de animale. Reliefuri. Forme zoomorfe zoo-animal, morf-formă (gr) Elemente zoomorfe din zona urbană (oraș) Reprezentările de animale de pe fațadele clădirilor pot avea doar rol…

  • Fațadele

    Ce este o fațadă? Precum fața noastră vorbește despre noi, așa și o fațadă vorbește despre o clădire. Fațada este tot ce vedem de afară – pereții exteriori ai clădirii. Uitându-ne la o fațadă putem observa decorațiile, materialele folosite la construcția clădirii, iar uitându-ne și la celelalte fațade, ale caselor din imediata vecinătate, putem vedea asemănări ori deosebiri și putem să ne facem o idee despre momentul în care au fost construite casele vechi și cum s-au schimbat cele noi. Fațadele fac o căsuță să fie mândră și atrăgătoare, sau anonimă, ori chiar mâhnită. La fel este și starea pe care o avem noi când privim diferite fațade. De ce…

  • Fereastra

    Fereastra, nelipsită de la orice casă, are un rol foarte practic: de a ilumina și a aerisi spațiul. Doar atât? Fereastra a apărut cu mult timp în urmă din nevoia oamenilor de-a avea lumină în spațiile de locuit, dar forma și dimensiunile sale au variat mult de atunci până la noi. De ce? Scurt istoric La începuturi, nici nu exista sticla. “Ferestrele” erau niște deschideri mici în zid, deschideri lăsate libere sau acoperite cu ceva materiale găsite în zonă. În România, până la apariția sticlei se folosea o “folie” obținută din vezica urinară a porcului (beșica), burduf de oaie sau diferite hârtii unse cu grăsime animală (untură). Sticla naturală, găsită…

  • Despre clasificarea fondului construit

    Fondul construit, adică ansamblul tuturor caselor și construcțiilor ridicate de om, se împarte în mai multe categorii. Această clasificare este influențată de importanța pe care o au respectivele construcții pentru comunitate, pentru specialiști și pentru stat. Fondul construit poate fi împărțit în următoarele categorii: Monumente istorice, clădiri protejate prin lege și recunoscute ca fiind valoroase la nivel mondial (UNESCO), național sau local; sunt acele case, muzee, cetăți, castele pe care le vizităm în excursie sau în vacanță și care sunt cunoscute de toată lumea. Spunem despre ele că au valoare mare, chiar foarte mare sau excepțională. Clădiri și construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, care nu sunt monumente istorice…

  • Pierderea patrimoniul cultural de la sat – case tradiționale specifice

    Cauze principale: nepăsare, neștiință, lipsa meșterilor și a materialelor tradiționale (compatibile cu cele tradiționale), dificultăți financiare ale proprietarilor Cum se distruge:● demolarea caselor tradiționale și construirea unora noi, diferite de specificul local ● construcții noi, de dimensiuni mult mai mari, tencuite în culori stridente (galben, portocaliu, verde, violet, roz), cu elemente de inox sau alte materiale noi, care strică în ansamblu imaginea zonei ● transformarea nepotrivită: schimbarea ferestrelor de lemn cu unele de tip PVC (termopan); închiderea „izolarea” foișoarelor sau a pridvoarelor cu materiale noi; folosirea cimentului la tencuieli, soclu, pereți sau trotuare (crește nivelul de umiditate în case cu efect asupra degradării materialelor tradiționale); înlăturarea elementelor specifice: stâlpi, elemente…

  • Ce pot face eu, copilul, pentru ca patrimoniul cultural să fie mai bine păstrat

    Când ești mic ți se poate părea că nu poți face nimic să ajuți. Dar știi ce? Cu tine și cu prietenii tăi poate să înceapă o schimbare în bine.Iată câteva idei: Cel mai la îndemână e să fotografiezi căsuțele tradiționale care îți plac sau să desenezi după ele. Pot fi și detalii de stâlpi, pridvoare, ferestre… Cu o parte îți poți decora pereții. Pe cele mai multe păstrează-le la loc de cinste. Nu știi niciodată când îți vor fi de folos. În mod sigur acum te ajută să fii atent la ce e în jur, îți educă simțul estetic, te pun în armonie cu mediul înconjurător. Când vei fi…

  • Comunitățile umane – Vecinătățile

    Una dintre cele mai interesante forme de „comunități calde” din țara noastră sunt „vecinătățile”, despre care a scris și Vintilă Mihăilescu, cel mai cunoscut antropolog român (1951-2020). Vecinătatea, denumită în germană die Nachbarschaft, reprezintă o asociere liberă a locuitorilor de pe o stradă sau mai multe străzi învecinate în scopul întrajutorării. Membrii unei vecinătăți se mobilizează, de exemplu, în zilele de sărbătoare (gătesc împreună, oferă daruri oamenilor în vârstă și copiilor orfani), la nunți, la înmormântări ș.a.m.d.Practica vecinătăților a fost preluată de la sași și s-a extins cu precădere în Transilvania. În zilele noastre, vecinătățile sunt tot mai puține și se formează pe baze multietnice. Un exemplu de oraș în…