Invățăturile
Curios din fire, Pippin scotocește într-una toate colțurile țării, și cum găsește ceva frumos durat de bunii noștri, repede trimite o telegramă către prietenii săi, să le noteze și aici ca să le aflați și voi. Că așa e Pippin... nu se poate bucura singur de asemenea minunății.
-
La plimbare cu Pippin, în Ploiești
Casa Radu Stanian – Fosta Casă a Căsătoriilor (Bld. Independenței, nr. 10) Casa a fost ridicată în anul 1868 și a aparținut primarului de atunci, Radu Stanian. Înfățișarea actuală este rezultatul proiectului de extindere și modificare din anul 1926, care a transformat-o într-un reper al arhitecturii neoromânești. Fațadele, foarte decorate, prezintă numeroase elemente ce caracterizează acest stil, printre care: turnul-foișor cu coloane robuste și un acoperiș în patru ape cu pante abrupte, arce trilobate, ancadramentele de la ferestre și uși, copertina de lemn. În acoperișul de tablă, ornamentat și el, s-au realizat ferestre mici (lucarne). Banca Creditul Prahovei – (Str. Tache Ionescu nr. 1) Construită de arhitectul ploieștean Toma T.…
-
Ce înseamnă modern?
Modern înseamnă, așa cum ne spune Dicționarul explicativ al limbii române: „care aparține epocii actuale, care ține de prezent sau de trecutul apropiat; nou, recent, care corespunde stadiului actual al progresului; care este diferit de tradiție”. Însă, atunci când ne referim la arhitectura modernă, ne gândim la ceva mai nou, dar totuși nu atât de nou, ci mai degrabă vorbim despre arhitectura ce a luat naștere acum mai bine de 100 de ani la inițiativa a doi mari arhitecți: Marcel Iancu și Horia Creangă. Clădirile moderne pe care ei le imaginau și proiectau erau foarte diferite de ceea ce se construise până atunci în București și în țară, astfel că,…
-
Casa și gardul. Gardul și casa
A fost odată ca niciodată… De fapt acest lucru chiar s-a întâmplat. Poate că acum ne vine greu să credem, dar a existat o vreme în care gardul se făcea pe măsura casei. Ce înseamnă asta? Că vechile garduri nu erau gândite să ascundă clădirea și nici să-l alunge pe trecător. Ele, prin măiestria cu care erau lucrate, reprezentau în sine opere de artă, iar puse în relație cu casa, nu o sufocau, ci o ajutau să respire și să îi bucure atât pe proprietari, cât și pe trecători. Chiar dacă înălțimea lui nu era foarte mare, gardul își îndeplinea rolul, acela de a stabili limita proprietății, pentru că acesta…
-
Unde se așază o casă?
Poate am observat mergând prin zonele care mai păstrează clădiri vechi că nu toate casele respectă o anumită regulă atunci când vine vorba despre amplasarea lor pe teren. Putem trece prin dreptul ferestrelor, atunci când fațada casei este aliniată la stradă, sau ne putem uita prin gard pentru a vedea clădirea amplasată în curte la o anumită distanță de gard și de trotuar. Aceste amplasări diferite ale caselor s-au făcut în funcție de zonă și de statutul social al proprietarului astfel că, în zonele comerciale cum este strada Lipscani, din București, fațadele caselor dinspre stradă sunt înguste (între 2 și 4 metri), cu o intrare din stradă, la parter funcționând…
-
Marchiza – detalii provocare
În cele două atelierele pe care le facem împreună la Școala Gimnazială Herăstrău învățăm despre valorile de patrimoniu cultural, despre cum clădirile istorice formează imaginea orașul, despre inima orașului, despre monumente reprezentative și importanța detaliului. A venit timpul să ieșim din casă și din clasă, și să descoperim un element important care va fi răspuns la provocarea noastră: Marchiza Ce este o marchiză: Poate vă gândiți la titlul nobiliar dat fiicei sau soției marchizului, dar nu la el ne referim, ci la un element de pe fațadele caselor istorice. Dar da, este un element care înnobilează casa. Marchiza este acoperișul de sticlă și fier forjat aflat deasupra intrării principale în…
-
Lista lui Pippin
Dragi copii, cu toții așteptăm cu bucurie sărbătoarea Crăciunului, și cu nerăbdare pe Moș Crăciun. Sunt sigur că v-ați gândit demult la lucrurile pe care ați vrea să vi le aducă moșul și că deja i-ați trimis scrisoarea. Chiar și Pippin, pițigoiul nostru curios, i-a scris Moșului așa cum o face în fiecare an, doar că de data aceasta a hotărât să-i citească personal scrisoarea. Pentru a putea face asta, a trebuit să zboare până departe, chiar foarte departe; iar când pleci într-o călătorie lungă și plină de necunoscut, e bine să te echipezi corespunzător: cu un prieten de nădejde. Împreună cu rândunica Riri, Pippin a zburat peste câmpii și…
-
O plimbare pe strada Stelea Spătarul
autor Anca Tudorancea Dacă veniți spre Centrul Vechi al Bucureștiului și ajungeți aproape de strada Lipscani – la statuia Lupoaicei, un vechi dar din 1906 al orașului Roma –, puteți să vă aduceți aminte de legenda lui Romulus și Remus și de întemeierea Romei. Dar ce legătură ar putea avea statuia Lupoaicei cu străzile din București? Știați că există o stradă Romulus și chiar și una Remus în apropierea Căii Călărași? Pe strada Romulus se afla o celebră fabrică de trăsuri în anii 1800, construită în stil neogotic, despre care puteți afla mai multe povești tot de la Pippin cel curios. Trecând prin Pasajul Latin – unde se află copii…
-
Marcel Iancu, arhitectul DADA
autor Anca Tudorancea Marcel Iancu (1895–1984), arhitectul DADA Arhitectul Marcel Iancu influențează modernizarea Bucureștiului în anii 1927–1938 (Geo Şerban menționa că au fost identificate 36 de locuințe cu semnătura acestuia, multe absente din unele trasee culturale de dată recentă). A fost în același timp sculptor, pictor, arhitect, scenograf și unul dintre fondatorii mișcării artistice europene DADA. DADA? Dadaiștii, oamenii care practicau arta în stilul DADA, au fost ca niște artiști teribili, care se jucau de-a contraarta, protestau împotriva regulilor, foloseau colaje, montaje fotografice și se inspirau mult din felul în care se joacă copiii. Era și un mod de a protesta împotriva Primului Război Mondial. În fapt, există mai multe…
-
Mahalale, cartiere și periferii
autor Laura Hangiu În vremurile trecute, Bucureștiul era împărțit nu în cartiere – așa cum le spunem noi astăzi –, ci în mahalale. Acest termen, pe care în prezent îl folosim adesea cu un sens negativ, desemna atunci un cartier, indiferent dacă acesta se afla în centru sau la marginea orașului. Împărțirea Bucureștiului în mahalale s-a făcut în funcție de un reper urban important: etniile ce locuiau în zonă, meseriile care se practicau sau numele bisericii. Însă, după 1830, când în București ajung influențele vieții occidentale, mahalale au rămas doar acele cartiere mărginașe ce și-au păstrat modul de viață aproape rural. Cum centrul orașului s-a modernizat rapid, diferența dintre zonele…
-
La pas. Ulițe, poduri, străzi, bulevarde
autor Laura Hangiu În Bucureștiul de demult, adică în Bucureștiul de acum mai bine de 200 de ani, oamenii mergeau nu pe străzi cu trotuare așa cum ne plimbăm noi astăzi. Ulițele Aceste drumuri, ce nu aveau nume și care semănau mai degrabă cu niște poteci strâmte și întortocheate, mergeau de la o casă la alta ocolind gropi, băltoace, pomi sau vreun munte de nisip adus pentru construirea unei case. Ele semănau foarte mult cu ulițele de la sat, mai exact cu acele poteci înguste, cu pământ bătătorit mărginite de o parte și de alta de case. Podurile Existau însă, pe lângă ulițe, pe care era o adevărată aventură să…