Casa și gardul. Gardul și casa

A fost odată ca niciodată…

De fapt acest lucru chiar s-a întâmplat. Poate că acum ne vine greu să credem, dar a existat o vreme în care gardul se făcea pe măsura casei. Ce înseamnă asta? Că vechile garduri nu erau gândite să ascundă clădirea și nici să-l alunge pe trecător. Ele, prin măiestria cu care erau lucrate, reprezentau în sine opere de artă, iar puse în relație cu casa, nu o sufocau, ci o ajutau să respire și să îi bucure atât pe proprietari, cât și pe trecători.

• 

• 

Chiar dacă înălțimea lui nu era foarte mare, gardul își îndeplinea rolul, acela de a stabili limita proprietății, pentru că acesta reprezintă în fond o convenție, un simbol. Construite din fier forjat cu ornamente vegetale sau geometrice, prinse în socluri de piatră, similipiatră sau beton, panourile vechi de gard sunt lucrări meșteșugite ce preiau din caracterul casei, uneori făcând trimitere și la proprietari prin frumoasele monograme ascunse în vrejuri și ornamente.

Chiar și clădirile importante ale diferitelor instituții publice au fost împrejmuite de garduri, de data acesta mai înalte, ce au preluat din monumentalitatea clădirii, fără a deveni însă un paravan între trecător și clădire. Folosind panouri mari din fier forjat, ele te invită să privești înăuntru (Facultatea de Medicină, Palatul Cantacuzino – Muzeul Național „George Enescu”, Palatul Regal – Muzeul Național de Artă al României).

Există și garduri mai impunătoare, acolo unde ele protejează un obiectiv important, cum ar fi gardul Palatului Cotroceni, fosta reședință regală din București. În trecut, acesta avea ochiuri deschise prin care puteai să privești. Acum ele sunt zidite, gardul împrejmuind în prezent Administrația Prezidențială, obiectiv strategic.

Cu vremea însă oamenii au ajuns să își construiască garduri din ce în ce mai înalte și din ce în ce mai opace, astfel că funcția gardului s-a schimbat, el devenind acum o graniță, un paravan între spațiul public și spațiul privat. Gardurile noi ar trebui să preia măcar o mică parte din finisajele si caracterul casei pe care o împrejmuiesc.

Chiar și multe dintre gardurile vechi, din fier forjat, dacă au avut norocul să nu fi fost înlocuite cu unele noi, au devenit opace, în spatele lor fiind prinse panouri din plastic, tablă sau din diferite materiale pe care proprietarii le-au avut la îndemână. Lumea s-a schimbat, orașul a devenit foarte aglomerat și zgomotos, de aceea este de înțeles și nu trebuie blamată dorința oamenilor de a se retrage în intimitatea curții, însă există alternative la panourile inestetice ce schimbă aspectul general al străzii și care contribuie într-o mare măsură la imaginea întregului oraș. (exemplu: panouri din bețe de stuf, plantarea de arbuști sau de plante agățătoare în apropierea gardului pe suporți speciali pentru a nu degrada gardul vechi).

Activitatea face parte din proiectul cultural:

Pași pitici prin patria patrimoniului. Cum privim, ce înțelegem, de ce prețuim

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.