fbpx

Peisajul urban

Peisajul este un cuvânt care poate defini, așa cum indică dicționarul explicativ al limbii române, un spațiu, atunci când vorbim despre un loc geografic și ne gândim la reprezentarea lui (peisaj natural), sau poate defini o imagine de ansamblu a unui gen artistic (peisaj literar, muzical, urban).

Peisajul poate fi observat în natură (munți, ape, păduri), în pictura peisageră (de peisaj), dar și în orașe (peisajul urban). De multe ori, aceste trei naturi ale peisajului se întrepătrund și atunci putem vorbi despre peisajul cultural. Acesta este mai mult decât un simplu colț din natură devenit subiect al unui tablou, el reprezintă spațiul în care trăim zi de zi.

Pentru protejarea și definirea spațiului cultural, s-a semnat în anii 2000, la Florența, un acord numit Convenția Europeană a Peisajului pe care România l-a adoptat doi ani mai târziu, ceea ce înseamnă că recunoaștem importanța peisajelor ca parte din viața și calitatea vieții oamenilor.

Din marele peisaj cultural, face parte și peisajul urban care, așa cum îi spune și numele se referă la oraș. Aici ne gândim la tot ceea ce face ca un oraș să existe și să funcționeze pentru a putea fi folosit de către oameni. Astfel, trebuie să înțelegem valoarea estetică și funcțională a unui oraș, ceea ce înseamnă că va trebui să privim dincolo arhitectura clădirilor. Orașul este poate cea mai complexă structură creată de om și este o operă colectivă, adică la crearea căreia au participat mai mulți oameni. Unele orașe au fost totuși, la un moment dat, create de un planificator, dar aceste exemple sunt rare*, cele mai multe dintre ele fiind un ansamblu de cartiere și case construite în perioade diferite, specifice epocii în care au fost concepute.

Orașul, acest ansamblu urban în care trăim, cuprinde clădiri, piețe, străzi și bulevarde, spații verzi și grădini publice (parcuri), iar buna legătură dintre acestea face ca un oraș să fie frumos și funcțional. Modul în care înțelegem peisajul urban ține foarte mult de cum folosim acest spațiu și de cum îl observăm. Ni se întâmplă adesea, chiar dacă ne cunoaștem foarte bine orașul sau cartierul în care locuim, să nu mai fim la fel de atenți la modul în care se transformă.

Atunci când călătorim într-un alt oraș încercăm să-l descoperim și să-l observăm, adică să stabilim o legătură între noi și clădiri, clădiri și spațiu, piețe, grădini, străzi, la fel cum am făcut în trecut cu orașul în care locuim și pe care am ajuns să-l cunoaștem.

Altfel spus, peisajul urban conține atât construcții și spații realizate de om, cât și legăturile pe care oamenii le au cu spațiul urban.  

* După marele incendiu ce a avut loc în Londra, în 1666, Christopher Wren, supraveghetor al lucrărilor regale, a făcut un plan de reconstrucție a orașului, a căruit structură se păstrează și astăzi.

* Planul ordonat al Barcelonei se datorează lui Ildefonso Cerda care a realizat între anii 1855-1869 planul de extindere a orașului.

Sursele fotografiilor:

https://en.wikipedia.org/wiki/The_Cerd%C3%A1_Plan

https://mapco.net/london/1666wren.htm

Pași pitici prin patria patrimoniului. Cum privim, ce înțelegem, de ce prețuim

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: Şcoala Gimnazială „Herăstrău”, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Patrimonescu.ro