fbpx

La plimbare cu Pippin, în Parcul Filipescu, București

Parcelarea a fost realizată în sec. al XX-lea, începând cu 1911. Proiectul parcelării a fost întocmit de arhitectul belgian O. van Rysselberghe.

Parcelarea presupune realizarea unui plan de străzi și parcele pentru case, pe un teren liber.

A fost un exemplu de bună practică, adică este o parcelare apreciată, având trasee corecte de străzi, cu reguli urbanistice eficiente.

Mai țineți minte regulile stabilite de urbansit despre care am discutat la atelier? Urbanistul ne spune cât de înalt să construim, ce culori să folosim, unde să amplasăm casa, cât de înalt să fie gardul ș.a. Datorită regulilor folosite a rezultat un cartier apreciat, considerat frumos.

Cartierul „Parcul Filipescu”

Terenul a găzduit reședința de vară a Familiei Filipescu pe tot parcursul secolului al XIX-lea. Ultimul urmaș al familiei, Alexandru I. Filipescu, a decis să facă aici un cartier de vile asemenea unor modele prezente în orașele europene. Familia Filipescu este o importantă familie de boieri care sunt urmași ai familiilor Brâncoveanu-Bibescu, domni ai Țării Românești.

Imaginea cartierului, așa cum o cunoaștem astăzi, s-a format la sfârșitul anilor 1930. În ultimii ani au apărut și intruși, adică construcții care nu respectă regulile urbanistice de înălțime, stil arhitectural, culoare. Îi putem descoperi împreună.

Cartierul are o densitate medie, adică avem și case, dar și suficiente spații verzi, astfel încât să fie o atmosferă plăcută. În Parcul Filipescu au fost construite vile solide, frumos decorate și finisate, ele fiind proiectate de arhitecți celebri care au aplicat cele 3 caracteristici ale arhitecturii: utilitatea, rezistența și frumusețea.

Casa Grigore Ghica

  • Vilă în stil neoromânesc, bogat ornamentată;
  • A fost realizată în prima jumătate a secolului al XX-lea, nu se cunoaște arhitectul;
  • Elementele de stil sunt date de volumul central mai înalt, sub forma unui foișor deschis, cu arcade și coloane cu capiteluri, cu parapet decorat, scări și intrare monumentale, cornișă decorată cu console de lemn, ancadramente de piatră la ferestre și ușă, un fel de prispă pe jumătate din fațadă;
  • Intruși: acoperiș supraînălțat pentru a mări volumul mansardei, lucarne supradimensionate, nespecifice, modificarea golurilor (pe volumul din dreapta foișorului) și a aspectului tâmplăriei;
  • Terenul casei a fost mult mai mare, el a fost micșorat odată cu trasarea / realizarea străzii Nouă (astăzi str. Tirana).
Casa Grigore Ghica

Casa Al. Constantinescu – Aleea Alexandru nr. 23

  • Casă proiectată de arhitectul Scarlat Petculescu; construirea a început în anul 1916;
  • Stilul adoptat a fost cel eclectic academist;
  • Casa arată ca una din străinătate, având un aer francez prin forma balcoanelor înguste (balcon franțuzesc), prin forma acoperișului foarte abrupt și lucarnele foarte frumoase, care luminează mansarda și sunt poziționate pe axele ferestrelor de la etajele inferioare, prin clasicismul decorațiilor, cornișa puternic profilată; simetria fațadei principale;
  • Arhitectul Petculescu a fost absolvent al Școlii de Arte Frumoase, secția arhitectură de la Paris, unde a învățat despre stilul pe care l-a folosit la proiectarea casei;
  • Inițial casa a avut și garaj, grajd de 4 cai, anexă pentru trăsuri și camera personalului, având un teren mult mai mare decât în prezent;
  • Împrejmuirea este realizată în același stil cu casa;
  • Primul proprietar a fost avocat și om politic.
Casa Al. Constantinescu

Vilă modernistă – Aleea Alexandru nr. 12

  • Casă proiectată în anul 1932 de arhitectul Horia Creangă, nepotul scriitorului Ion Creangă;
  • Arhitectură modernistă bazată pe „crezul simplității” – puritate cubistă; copertină semnal la intrare. Casa are formă de cub, cu ferestre în bandă la parter și perete orb la etaj pe fațada principală. Liniile casei sunt simple, curate, fără elemente decorative, în afara copertinei traforate care marchează intrarea. Aceasta este o interpretare a marchizei de fier forjat și sticlă, o reinterpretare a scoicii, care lasă umbre deosebite, marcând zona intrării, în ciuda simplității arhitecturale a ansamblului;
  • Gard modernist: înălțime joasă, cu elemente pline, parapet de zidărie plină și elemente transparente, gard metallic; înălțimea împrejmuirii ne permite să admirăm casa. Observăm legătura vizuală dintre gard și casă.
Vilă modernistă – Aleea Alexandru nr. 12

Activitatea face parte din proiectul cultural:

Pași pitici prin patria patrimoniului. Cum privim, ce înțelegem, de ce prețuim

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: Şcoala Gimnazială „Herăstrău”, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Patrimonescu.ro