fbpx

Stilul Art Deco

autor Oana Marinache

În Franța primului deceniu al secolului XX are loc o reformă a artelor decorative și a cadrului vieții domestice, ca o reacție la fantezia și exuberanța Art Nouveau. Lucrurile se schimbă mult mai rapid, tehnologia evoluează și modifică modul de viață al oamenilor și noutățile sunt accesibile unor categorii diverse. Stilul Art Deco aduce primele elemente de modernitate, despre care vom vorbi pe larg în continuare.

Hotel Union, București

Oarecum în pas cu ce se întâmpla în Franța, asistăm, și în România, la unele elemente noi care pătrund în această perioadă; de data aceasta, pătura de mijloc, burghezia, micii industriași vor fi promotorii schimbării. Însă elementele Art Deco în arhitectură vor fi vizibile cu precădere după Primul Război, când, din lipsă de terenuri în centrele urbane, oamenii vor fi nevoiți să ridice imobile cu mai multe etaje. Clădirile având mai multe nivele, ultimele sunt în retrageri succesive (derogări de la regimul de înălțime admis) pentru a masca diferențele față de construcțiile existente, dinainte de Primul Război. Multe dintre ele vor fi concepute cu magazine la parter și mai multe apartamente de vândut sau închiriat.

Hotel Ambasador, București

Arhitecții vor acorda o atenție mult mai mare funcțiunilor practice și decorațiile vor fi prezente, dar mai ales sub forma unor panouri sau motive mult simplificate. Cel mai important aspect Art Deco este acela al formelor geometrice, al liniei regulate, al motivelor decorative abstracte. Putem chiar să facem o listă a acestora din urmă:

• modelul streamline/pachebot: colțuri curbe la streașină, balcoane (cu aspect de barcă de salvare), hublouri (mici ferestre rotunde), balustrade rotunjite – sursa de inspirație fiind cea a industrializării mașinilor, vapoarelor;

• elementele clasicizante geometrizate (lotusul, ziguratul, pilaștrii, canelurile);

• simbolistica vitezei, mecanizării vieții pe panouri de piatră sau ipsos;

• feroneria gardului, ușii, casei scării;

• grafica/fontul caracteristic pe plăcuțe de stradă, planșele, panourile;

• conștiința actului creator, prin aplicarea plăcuței de arhitect și antreprenor (desigur, și ca o formă de promovare a realizării lor pentru potențialii clienți).

Vă recomand să căutați o enciclopedie decorativă online, care vă va permite să aflați denumiri corecte și să vedeți fotografii profesioniste.

Multe decorații interioare sunt realizate în materiale și tehnici noi: esențe de lemn exotic, marmură sau piatră de diferite culori, argint, bronz aurit sau bronz, fier forjat, fildeș, pielărie, sticlărie.

Printre personalitățile care au creat în stilul Art Deco îi includem pe arhitecții: Arghir Culina, Ernest Doneaud, Jean Monda, Marcel Locar, Ion I. Berindei, T. și I. Niga, Georges Cristinel, Marcel Maller, Victor Ștefănescu, Emil Guneș.

În concluzie, să reținem că această reformă vizuală începută cu Art Deco-ul asimilează cele mai diverse influențe: clasicism, cubism, constructivism, artele primitive, jazzul, cinematografia. Vom observa, de asemenea, multe modele Art Deco în artele spectacolului și ale graficii, tiparului (afiș, reclamă), modei, romanelor și poeziei, hoteluri, cluburi sportive, ștranduri (aspecte întâlnite și la noi).

Vom analiza împreună două hoteluri din perioada interbelică, adică din anii ’20–’40. Pe colțul străzilor Ion Câmpineanu și biserica Enei se află Hotel Union, inspirat din zgârie-norii americani care în epocă se numeau block-house. Arhitectul Arghir Culina a punctat foarte bine colțul străzilor, realizând o construcție cu două laturi și o curte interioară. Dacă ne uităm spre vârf, parcă vedem un zigurat, adică o clădire antică în zigzag; elementul de colț este și cel mai înalt, vârful clădirii depășind cu mult terasele hotelului.

Cel de-al doilea exemplu este cel al bine-cunoscutului Hotel Ambasador din București. El se află pe bulevardul Magheru și a fost realizat destul de târziu, fiind inaugurat chiar înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial. Pentru că au existat doi finanțatori – arhitectul Arghir Culina și omul de afaceri C. Mihăescu –, hotelul are două părți, numite aripi. Este o clădire foarte înaltă, cu magazine la parter și 12 etaje, ultimele 6 în retragere succesivă. Observăm colțurile rotunjite, dar și stâlpii care dau monumentalitate clădirii.

***

Articolul face parte din proiectul cultural „Cele mai frumoase locuri din România, în ochii copiilor”

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.