Stilul eclectic mediteraneean
autor Oana Marinache
Cum am mai prezentat termenul eclectic, vă veți aminti că ne referim la un amestec de influențe sau elemente din mai multe stiluri. În acest caz, ar fi trei surse majore:
1. Influența litoralului Coastei de Argint (balcanică) și într-o mai mică măsură a Coastei dalmate (prin vizitele Reginei Maria la fiica ei, Regina Mărioara a Iugoslaviei).
2. Influența arhitecturii toscane (o regiune din Italia) – de aceea unii îl mai numesc și stilul florentin (de la capitala culturii, Florența).
3. Influența spaniolă (prin intermediul unor expoziții internaționale care ajung până în America) – de unde și denumirea de stilul maur (cu trimitere la splendidele palate din sudul Spaniei).
Palatul Elisabeta și Imobilul Văleanu și Cioflec
Comenzile din spațiul nostru au fost date într-un interval foarte scurt, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial, fapt pentru care nici nu a fost timp să fie studiat prea bine fenomenul. În linii mari, putem să considerăm perioada 1936–1946, dar desigur că în timpul războiului a fost vorba mai degrabă despre prefaceri ale unor vile mai vechi (de exemplu, după cutremurul din 1940 și după bombardamente în parcelarea Bonaparte/Ferdinand din București).
Un rol foarte important l-a avut anturajul Regelui Carol al II-lea, care includea oameni politici, bancheri, industriași. Mulți câștigaseră poziții politice sau avantaje economice rapide și doreau să arate apartenența la un grup elitist prin comandarea unui anumit tip de vilă. Multă vreme s-a crezut că aceste locuințe pitorești s-au ridicat doar în București, dar cercetările au arătat că stilul s-a răspândit și în Constanța, Sinaia, Râmnicu Vâlcea.
Sinaia
Cu toate că vilele și imobilele sunt destul de diferite, putem observa și elemente comune, cum ar fi volumele orizontale, intrarea în arc ogival (ascuțit sau frânt), acoperiș-terasă, cu o pantă foarte mică, de multe ori format din olane, fațade cu calce vecchio (o tencuială decorativă), feronerie exterioară și interioară, șeminee elegante. Golurile ferestrelor și ale intrării principale/secundare sunt destul de variate, decorația exterioară este prezentă mai ales în zona acestor deschideri. Interioarele se înscriu în ideile moderniste, cu spații largi, uneori susținute de stâlpi sau coloane, cu balcoane-terase care oferă un grad mare de confort prin luminozitate, aerisire și priveliște.
Elementele pitorești ale acestui stil sunt: turnuri, coloane sau colonete răsucite, bovindouri (fereastră care iese în afară din suprafața zidăriei, ca un balcon închis), balcoane de diferite forme, ferestre combinate câte două (bifore) sau trei (trifore), unele panouri de inspirație heraldică (mulți proprietari nu erau însă de viță nobilă, ci doar încercau să pară). Scările sunt adesea fascinante, atât prin șerpuirea balustradei, cât și prin prezența unor decorații deosebite (materiale, vitralii, piese de mobilier, pardoseli). Unele imobile, cu mai multe etaje și volumetrie variată, ne dau impresia unor fortărețe cu creneluri și turnulețe.
Printre creatorii în acest stil eclectic mediteraneean îi amintim pe arhitecții: Gheorghe Simotta, Alexandru Zaharia, Dori Galin Golingher, Ion Giurgea, Corneliu Marcu. Acesta din urmă, deși foarte tânăr și fără drept de semnătură (era înainte de absolvirea studiilor), a fost autorul celebrului Palat al Principesei Elisabeta a României, fosta Regină a Greciei. Puteți să mergeți să vizitați pe îndelete palatul – atât interioarele, cât și grădina interioară – sau îl puteți zări din curtea Muzeului Satului.
***
Articolul face parte din proiectul cultural „Cele mai frumoase locuri din România, în ochii copiilor”
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.