fbpx

Cum arată un sat văzut din avion?

În România, satul este cea mai veche formă de așezare și se regăsește în toate zonele țării: la munte, la deal, la câmpie. Mai multe sate, sau chiar unul singur, formează o comună.

Satul este format dintr-o zonă de locuit cu gospodării, școală și biserică, numită vatra satului, și o zonă pentru agricultură, numită moșie, hotar sau mereaua satului. La rândul său, vatra se împarte teritorial și spiritual în așezarea celor vii, satul, alcătuit din case, și așezarea celor morți, cimitirul, alcătuit din morminte.

Aceste delimitări, între sat și cimitir sau între vatră și moșie, sunt mai vizibile în cazul satelor care s-au format din țăranii iobagi (sclavi), care au primit pământ după anul 1864, și mai puțin evidente în cazul moșnenilor (țăranii liberi cu pământ), care și-au așezat casele oriunde și-au dorit, „aiurea”, fără nicio ordine și acolo unde și-au avut pământul, neavând reguli de la boier sau de la inginerul care desenase străzi drepte și cu case ordonate.

Gospodăria este compusă din curte, casă, anexe gospodărești (acareturi) și împrejmuire (poarta pentru oameni, poarta pentru animale și gardul).

Știai că

există 2 moduri în care au apărut satele?

   sate dezvoltate spontan, adică a existat o căsuță și apoi s-a mai făcut încă una și încă una, care au crescut ca întindere în timp, de-a lungul secolelor (1 secol = 100 de ani), de la apariție și până astăzi;

   sate proiectate, adică făcute după desenele realizate de ingineri, care au desenat străzi drepte, paralele și perpendiculare, cu dreptunghiuri de pământ identice care au fost date țăranilor fără pământ sau tinerilor care se însurau.

Când ne uităm din avion vedem următoarele tipuri de sate:

I. Sate risipite (sau împrăștiate)

Sunt specifice zonelor montane, fiind numite și satele înălțimilor, dar pot exista și aiurea (adică și în zona de deal sau câmpie). Ele sunt compuse din crânguri, odăi (sau sălașe ori colibe) pentru fân în munți; târle, conace, ferme, în câmpie.

II. Sate răsfirate care sunt alungite (ca o stradă sau ca un râu) sau ramificate (au tentacule ca o caracatiță):

Aceste sate sunt specifice zonelor de deal, fiind numite și sate subcarpatice, care au rezultat în urma evoluției satului risipit. Sunt sate formate din grupuri de căsuțe, numite crânguri, legate între ele prin locuințe risipite (rămase singure). Când în satele răsfirate apar prea multe case și oamenii nu mai au loc în vatră (școala și biserica sunt prea mici, casele sunt înghesuite), unii oameni, mai ales cei tineri care se căsătoresc, sunt nevoiți să plece („să roiască”) și formează sate noi în altă vale, lângă un alt râu.

III. Sate adunate

Din satul risipit se formează cel adunat, adică satul cu mai multe ulițe și un grup mare de case. În unele gospodării din aceste sate locuiesc și câte trei familii.

Vrei să cunoști mai multe pe acest subiect? Urmatoarele cărți au stat la baza textului nostru:

  • GHEORGHIU, Teodor Octavian, Sistematizarea rurală în Banatul secolelor XVIII-XIX în Urbanismul serie nouă, Momente de urbanism românesc, n.r. 7/2010 – 8/2011
  • GHINOIU, Ion, dr., coord., Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor, „Constantin Brăiloiu”, Atlasul etnografic român, Vol. 1, Habitatul, Editura Academiei Române, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 2003
  • GHINOIU, Ion, coord. general, Habitatul, vol. V, Dobrogea, Muntenia, Editura Etnologică, București, 2019
  • GHINOIU, Ion, coord. general, Habitatul, vol. IV, Moldova, Editura Etnologică, București, 2017
  • O hartă a principalelor tipuri de așezări rurale din România, Vintilă Mihăilescu

Text de Ramona Ungureanu, urbanist