Ce relație există între arhitectură, istorie și cultură?

Este important de precizat că între harta limbilor, cea a religiilor și cea a culturilor de pe întreg globul pământesc există foarte multe asemănări și legături importante. Cu alte cuvinte, nu este de mirare că, dacă vom porni într-o călătorie în jurul lumii, vom observa că peisajul arhitectural diferă de la o regiune la alta, dar și de la o comunitate (etno-lingvistică, religioasă) la alta. Pentru a înțelege aceste diferențe, geografia și istoria ne oferă indicii-cheie. Alte indicii importante ne sunt oferite de studiul culturilor și interacțiunii dintre culturi.

Putem realiza un astfel de exercițiu în România. Alegem două orașe. De exemplu, Brașov și Constanța. Și observăm aici casele cele mai vechi. Sau, dacă doriți, lăcașurile de cult (biserici, catedrale, moschee, sinagogi etc.). 

Brașov

Pentru a înțelege arhitectura specifică Brașovului, va trebui să ne întoarcem prin studiu în trecut: în Epoca Medievală, la începutul sec. al XIII-lea, când acest oraș/burg a fost fondat de sași (de aici și denumirea acestuia în germană, Kronstadt), iar, mai apoi, în perioada Imperiului Austro-Ungar care, până în 1918, a cuprins o parte a României de astăzi (inclusiv Brașovul). Istoria Brașovului este strâns legată de istoria sașilor din Transilvania, vorbitori de limbă germană, de religie evanghelică luterană (după introducerea Reformei lui Martin Luther). Multe dintre casele și edificiile din Centrul Vechi al orașului stau mărturie pentru istoria veche a orașului (Biserica Neagră/ Schwarze Kirche, spre exemplu).

Constanța

Constanța, unul dintre cele mai vechi orașe din țara noastră, are o istorie cel puțin la fel de interesantă ca aceea a Brașovului, dar diferită. Această istorie începe cu așezarea de către greci a coloniei Tomis, în anul 657 î.Hr., continuă cu cucerirea de către romani (71 î.Hr., când a fost redenumită Constantiana). Constanța a cunoscut o importantă perioadă de înflorire în perioada medievală, când portul a atras numeroși negustori italieni din Genova. După această perioada, a intrat sub influența Imperiului Otoman și, din păcate, în declin – aceasta, până spre sfârșitul sec. al XX-lea.

Cum în Constanța, ca, de altfel, în întreaga regiune a Dobrogei, au locuit (și locuiesc în continuare) mulți turci și tătari, de religie musulmană, cu o cultură proprie, orașul (în turcă, Köstence) adăpostește și edificii care amintesc de influența otomanilor și de prezența religiei islamice (Marea Moschee Carol I).

Pentru a afla mai multe, tot ce trebuie este să urmați linkurile:

Călătorie în lumea comunităților culturale

Câte limbi se vorbesc în lume?

Ce înseamnă minoritate etnică și câte astfel de minorități sunt în lume?

text: Andreea Zamfira