Balconul, parte a fațadei
Balconul este un element dintr-o construcție, cu rol decorativ și funcțional, care se prezintă din punct de vedere structural ca o platformă proiectată la exteriorul clădirii, mărginită de o balustradă. Această platformă se sprijită fie pe stâlpi, fie sunt extensii ale planșeelor etajelor clădirilor ieșite în consolă. Balconul are rol decorativ și totodată funcțional prin aceea că oferă posibilitatea de a comunica cu exteriorul și de a te bucura de natura înconjurătoare, fără a ieși propriu zis din casă.
Numele provine din italiană (balcone = schelă)
Estetica balconului este dată de forma pe care o are și în special de modul în care este realizată balustrada împrejmuitoare. Balustrada poate fi realizată fie prin zidire de cele mai multe ori tencuită (și atunci ea capătă numele de parapet ), fie cu baluștri (mici stâlpișori prefabricați, de diferite forme și dimensiuni), însă de cele mai multe ori este folosit fierul forjat prins în diferite forme ornamentale care adaugă un plus de farmec fațadelor.
Caracteristica balconului este aceea că se leagă de clădire printr-o singură latură, restul fiind tot la exterior. Un balcon este în general deschis. Totuși, în peisajul arhitectural putem întâlni și balcoanele vitrate (sticle de diferite forme, dimensiuni, culori prinse într-o rețea din baghete metalice, care urmărește în mare măsură unele criterii estetice) apărute începând cu secolul al XIX-lea.
Din aceea categorie a elementelor arhitecturale cu rol decorativ și funcțional fac parte și bovidoul, loggia, pridvorul, prispa, cerdacul, veranda, terasa. Cu toate că sunt unele asemănări între ele, fiecare are caracteristici proprii care le individualizează.
Bovindoul
Bovindoul este un mic balcon închis care are mai mult un rol decorativ decât funcțional. Poate avea diferite forme.
Logia
Logia (loggia) are forma unei galerii (coridor) acoperite, deschise la exterior. Logia se încadrează în planul clădirii, este amplasată în special la etaj, dar poate fi și la parter.
Pridvorul
Pridvorul este o construcție deschisă al cărui acoperiș este susținut de stâlpi, coloane, cariatide, poziționată pe fațada principală, în zona de intrare în clădire, împrejmuită de o balustradă care poate fi compactă, ori cu traforuri în piatră sau lemn.
Prispa
Prispa străjuiește de regulă fațada principală a caselor tradiționale și are rolul de a oferi proprietarilor spațiul de petrecere a timpului și de desfășurare a diverselor activități în aer liber pe timp de vară. Alipită fațadei, prispa are și rol de protecție a acesteia prin aceea că reprezintă o zonă tampon între exterior și perete, mai ales că și acoperișul este extralărgit pe această fațadă și aruncă apele pluviale mai departe de temelia casei. Prispa are forma unei bănci lungi a cărei lățime nu depășește de regulă un metru și jumătate. Ea este realizată fie din piatră și apoi lipită cu lut, fie din scânduri de lemn.
Cerdacul
Cerdacul reprezintă acel element din lemn traforat care imprejmuiește fațada principală a caselor tradiționale. Stâlpii încrustați cu diferite motive decorative se înalță până sus, la cornișă (sub acoperiș). Cerdacul este imprejmuit de o balustradă în partea de jos și este frumos decorat în partea de sus.
Veranda
Veranda poate să îmbrace o întreagă fațadă, la fel ca și cerdacul, prezentându-se sub forma unei coridor larg sau poate să se desfășoare în diferite forme mai restrânse pe lungime dar extinse în lățime. Diferența față de cerdac constă în aceea că spațiul exterior casei astfel obținut este închis cu sticlă. În structura ei distingem o balustradă pe care se așează suprafața vitrată împărțită în diferite forme și dimensiuni date de rețeaua de prindere a ochiurilor de geam.
Terasa
Terasa are un spațiu mai generos față de prispă prin aceea că poate îmbrăca diferite forme (pătrate, dreptunghiulare, rotunde, s.a.m.d) și dimensiuni. O întâlnim atât la parterul unor case dar și la etaj, sau chiar pe acoperiș; fiind un loc destinat relaxării și odihnei pe timp de vară, ea poate fi acoperită sau nu.
Menționăm că unele dintre elementele descrise pot să se regăsească sub alte denumiri în unele zone ale României.
Text: Maria-Magdalena Drobotă
Imagini: Anca Dină, Maria-Magdalena Drobotă, Laura Hangiu
