Cum să nu stricăm casele?

Casele istorice sau tradiționale nu numai că sunt frumoase, dar au în structura lor materiale naturale (lemn, cărămidă, argilă, piatră) care contribuie mult la confortul din interior.

O casă istorică nu are nevoie de izolație termică pentru că materialele din care este construită sunt ele însele termoizolatoare.

Materialele naturale sunt într-o perfectă armonie cu mediul înconjurător și de aceea orice intruziune a unui element sintetic atrage după sine degradări.

• Spre exemplu: cimentul, vestit pentru durabilitatea lui, nelipsit din șantierele noi de construcții, atunci când este aplicat pe o casă construită cu materiale naturale devine o cămașă de forță în care casa se simte încorsetată și nu mai poate respira. Umiditatea rămâne blocată în pereți. În timp pereții vor ceda – se scurtează viața casei.
• Același lucru se întâmplă și în cazul aplicării izolațiilor termice din polistiren, ori a acoperirii pereților cu diverse placaje din plastic, gresie, faianță. În plus, prin această îndreptare a pereților se pierd elementele decorative gândite tocmai pentru a da farmec clădirii și a o scoate din anonimat.
• Materialele sintetice, precum plasticul folosit pentru înrămarea geamurilor de tip termopan, sunt cele mai promovate produse pe piața materialelor de construcții. Ele sunt potrivite pentru construcțiile noi, pe bază de ciment și beton, dar contraindicate clădirilor tradiționale ori monumentelor istorice.

• 

• 

Dacă te întrebi de ce se oamenii contribuie la degradarea propriilor case, află că același lucru ne-am întrebat și noi.

Am privit, am căutat, am analizat și la final am concluzionat că:

Lipsa educației este în topul neajunsurilor care duc la pierderea patrimoniului.

Ce să faci pentru a-ți păstra casa frumoasă?

(istorică, sau construită cu materiale naturale, în stil tradițional)

• Este important să păstrezi elementele specifice, originale, ale casei: ferestre, tencuieli, texturi, elemente decorative, ș.a.
• Este important ca materialele nou introduse să fie în acord (compatibile/prietenoase) cu cele deja existente. Acestea să nu fie mai dure, să nu „sufoce” casa.

Dar ce faci dacă, de pildă, ferestrele casei sunt degradate foarte tare și rama din lemn trebuie neapărat să fie schimbată. În primul rând trebuie să cauți un tâmplar bun care să te ajute cu înlocuirea cu una identică. Dacă nu e chip să dai de el (căci meseriile s-au cam pierdut pe la noi), poți apela la varianta a doua. Adică poți înlocui fereastra cu una nouă, accesibilă, din comerț.

Ce trebuie să știi în acest caz:

• ai grijă ca rama să fie din lemn, sau cel puțin în culoarea celei originale;
• asigură-te că s-a măsurat bine locul pentru noua fereastră și se respectă forma golului;
• caută ca imaginea de ansamblu a ferestrei noi să fie aceeași cu cea a fostei ferestre;
• ai grijă ca la înlocuire să nu se piardă ancadramentul ferestrei, să nu se strice suprafețele și tencuielile originale din jur;
• asigură-te că cel ce înlocuiește fereastra lasă curat în urma lui și reparțiile se fac cu respect pentru ce este în jur.

Pe lângă ferestre, la o casă mai avem o mulțime de componente (părți) de care trebuie să avem grijă, pentru ca și casa să ne poată proteja pe noi pentru mai mult timp.

Asigură-te că faci reparațiile mici la timp, ca să le eviți pe cele mari și costisitoare!

• 

• 

Câteva intervenții de întreținere foarte utile

• vopsește acoperisul, dacă este din tablă care necesită întreținerea; înlocuiește țiglele sparte, dacă acoperișul casei este din acest material ș.a.
• asigură-te că burlanele duc apa jos, departe de casă; că îmbinările lor sunt bine făcute și apa nu curge pe casă; curăță-le periodic de frunze și alte depuneri pentru a nu se bloca (colmata);
• asigură-te că vegetația nu degradează casa: crengile copacilor nu sunt foarte aproape; iedera crește pe un sistem de susținere; mușcatele din ferestre au suport corespunzător (care să țină apa) ș.a.
• menține-ți casa curată.

Ajută-ți bunicii să își îngrijească casa! Poate ei nu mai au putere să o facă.

Iar dacă o casă este rămasă singură (fără să fie locuită) și nu mai are cine să se ocupe de ea, mai bine e înstrăinată de familie (vândută) unor oameni care se pot ocupa de ea, decât să fie abandonată.

Cum ne comportăm față de alte case?

Și dacă o casă nu este a noastră, tot trebuie să avem grijă de ea. În acest caz este vorba de grija de la distanță, fără costuri, dar și fără distrugeri.

• nu vandaliza: nu rupe, nu sparge, nu zgâria, nu desena pe pereți
• nu arunca gunoaie, nu murdări

Uneori, clădiri de patrimoniu aflate în puncte importante ale orașelor sunt intenționat vandalizate și lăsate să se degradeze pentru ca unele persoane să câștige bani (interese imobiliare).

Din cele de mai sus observăm că degradarea caselor este un proces lent când degradările sunt mici și mai accentuat când lipsesc elementele de protecție (uși, ferestre, acoperiș, burlane ș.a.), ori sunt făcute intervenții nepotrivite.

Există și situații excepționale, când distrugerile se întâmplă în mod fulgerător în urma cutremurelor sau a războaielor, de pildă.

Deși multe dintre cele menționate în acest articol pot fi făcute doar de către adulți, prin faptul că tu, copilul, le cunoști, vei ști în viitor ce e bine de făcut. Le poți povesti și adulților din jurul tău pentru ca lucrurile să fie bine făcute, la timpul lor.

Un copil educat va deveni un adult responsabil, care nu va permite să se piardă ceea ce este prețios și frumos.

Text: Maria-Magdalena Drobotă, restaurator