Fereastra

Fereastra, nelipsită de la orice casă, are un rol foarte practic: de a ilumina și a aerisi spațiul. Doar atât?

Fereastra a apărut cu mult timp în urmă din nevoia oamenilor de-a avea lumină în spațiile de locuit, dar forma și dimensiunile sale au variat mult de atunci până la noi.

De ce?

Scurt istoric

La începuturi, nici nu exista sticla. “Ferestrele” erau niște deschideri mici în zid, deschideri lăsate libere sau acoperite cu ceva materiale găsite în zonă. În România, până la apariția sticlei se folosea o “folie” obținută din vezica urinară a porcului (beșica), burduf de oaie sau diferite hârtii unse cu grăsime animală (untură).

Sticla naturală, găsită în locurile foarte nisipoase, se pare că s-a format din nisipul lovit de fulger și are forme neregulate.

Prima stică a fost produsă de către om în Egipt, unde s-a descoperit pentru început sub formă de smalț care acoperea vasele de ceramică (lut ars) și le face mai rezistente. Se pare că mărgelele au fost cele care au urmat produselor din sticlă obținute de către om (primele mărgele având o vechime de 5000-6000 ani). (Wikipedia – sticla)

Revenind la ferestre, geamul se pregătea la începuturile sale în mod manual, prin întinderea sticlei topite în glăjării (sticlării).  Aceste fâșii erau destul de denivelate, mai groase și nu întotdeauna foarte rezistente.

Geamul de sticlă astfel obținut era greu de procurat, iar izolarea termică față de mediul exterior era mai redusă în zona ferestrelor (inițial dintr-un singur rând de geam). De aceea ferestrele aveau dimensiuni mici la casele oamenilor obișnuiți. În plus, ferestrele erau împărțite prin stinghii de lemn (giurgiuvea sau cercevea) în mai multe “ochiuri” de sticlă.

Tipuri de ferestre

Pe măsură ce omul a evoluat și sticla a putut fi obținută industrial, forma și dimensiunea ferestrelor au fost transformate în multe feluri. Știți ce a mai contat în toate aceste transformări de formă? Locul, materialele și cultura localnicilor, iar mai apoi influențele culturale aduse de meșteri și de arhitecți din alte locuri.

Prin schimburile culturale au apărut stilurile în arhitectură.

La noi în țară avem multe tipuri de ferestre regăsite în arhitectura tradițională, arhitectura Brâncovenească, arhitectura Neoromânească, Art Deco, Art Nouveau ș.a.

Părțile ferestrei

Pe lângă geam, o fereastră are și elementele de tâmplărie care încadrează sticla, o protejează, ajută la decorarea și modelarea imaginii de ansamblu a ferestrei.

Tâmplăria poate fi și ea din mai multe materiale. Pentru mult timp tâmplăria a fost de lemn. Între ferestrele caselor istorice întâlnim și tâmplărie de metal, fier forjat.

Pentru a se deschide, ferestrele au nevoie de un mecanism (închizătoare) realizat din metal.

De jur împrejurul ferestrei identificăm ancadramentul – diferit și el în funcție de perioadă -, și având un rol decorativ.

Deși din diferite materiale, ferestrele au forme specifice perioadei și stilului în care se încadrau, înfrumusețând mult exteriorul construcțiilor, a fațadelor, dându-le caselor personalitate.

Oamenii se mândreau cu casele și ferestrele lor.

.

• 

• 

În prezent, odată cu apariția ferestrelor cu ramă de plastic sau aluminiu, se acordă tot mai puțină atenție estetică ferestrelor de la construcțiile noi. Mijloacele tehnice de producție permit ca ferestrele să fie tot mai mari, sau chiar întregul perete să fie din ferestre alăturate – construcții din sticlă și metal.

Ajungem însă la un punct dureros al conservării patrimoniului cultural când oamenii, adesea neștiutori și indiferenți față de patrimoniu, distrug ferestrele vechi și frumoase, îndepărtează formele și ancadramentele atent prelucrate ale ferestrelor pentru a le înlocui cu ferestre cu chenar de plastic încadrat de un mortar neglijent aplicat în jur.

De asta trebuie să ne ferim, dragi copii. De prostul gust și de neștiință!

.

Ferestre speciale

Am văzut că ferestrele au un rol decorativ la nivel de fațadă și o să vă mai spun că, uneori rolul ferestrelor este atât de decorativ încât au apărut și “ferestre oarbe”. Se întâlnesc pe fațadele unor monumente și se mai numesc “firide” sau “ocnițe”.

Există și ferestre ale podului (lucarne), luminoare generoase în tavane, ferestre pentru casa scării (extinse), ferestre colorate sau pictate (vitralii) și multe ferestre, în te miri ce spații. Căci omul este creativ și face lucruri frumoase.

Haideți să păstrăm frumosul din jur!

• 

• 

.